Atunci când ești chemat, vino ACASĂ!

 

                           Privesc în trecut, în urmă cu douăzeci de ani, la fata care stătea la masa din casa părintească, citind sau scriindu-și propriile idei, dezvoltându-și imaginația din ce în ce mai mult.

E aceeași fată care, înainte de a merge la școală, se uita la tatăl ei cum ținea ziarul în mâini și nu putea să priceapă ce însemna acțiunea de a citi. Părea ceva ieșit din comun, aproape imposibil pentru mintea unei copile.

E aceeași fată care a plâns zgomotos pentru a fi dată la școală în același timp cu unul dintre verișorii ei.

E aceeași fată care nu înțelegea de ce frații mai mari au și note mai mici în carnet și credea că era ușor să ia note de zece, dacă ar fi vrut cu adevărat.

Anii au trecut, iar acea fată a devenit femeie, a cunoscut dragostea, viața de familie și o parte din greutățile vieții, dar și-a păstrat acea inocență aproape naivă și nu a renunțat la pasiunile de a citi și de a scrie.

Eu sunt aceea femeie...

Atunci, în primii ani ai vieții, habar nu aveam că există tehnologie și că voi cunoaște o altă lume, în afară de cea arătată prin intermediul ecranului televizorului pe lămpi.

Primul telefon a fost ocazia de a deschide ușa unui mediu online, în care puteam să navighez în multe părți, să aflu informații și să văd ceea ce arătau alți utilizatori.

Acest mediu s-a extins atât de mult încât aproape nu e loc în care să nu pot ajunge, iar comunicarea este mult mai ușoară și interactivă.

Chiar m-am adaptat acestui mediu online și recunosc că am petrecut mult timp aici, mi-am făcut prieteni și urmăritori ai conținutului pe care îl creez în mod motivat în activitățile mele.

La un moment dat mi-am dat seama că ceva nu e în regulă: foarte mulți utilizatori foloseau emoticoane (emoji), în loc de a reacționa și de a răspunde prin cuvinte, așa cum îmi place mie. 

În schimb, eu evitam să folosesc emoticoane, dorind să scriu doar texte clare, corecte și fără astfel de „apariții”. Totuși, ulterior le-am dat o șansă, am început să le înțeleg rostul și să le folosesc și eu, pentru a vorbi oarecum aceeași limbă cu ceilalți.

După un timp s-a instalat tristețea și dezamăgirea, observând lipsa reacțiilor de orice fel și nerăbdarea oamenilor de a citi un text mai lung, de a-l înțelege și de a-și exprima o opinie filtrată prin propria lor gândire.

Mi-am dat seama că o astfel de lume nu are rost, nu are minte, nu are cap și chiar mi-am șters de zeci de ori conturile de utilizator cu care activam online.

Peste alți ani, într-o zi, în timp ce căutam pe internet anumite informații, am aflat de un proiect global, care m-a provocat și mi-a trezit interesul, cucerindu-mă din start printr-o invitație la ceea ce îmi plăcea mie mai mult: cititul.

După ce am cunoscut câțiva oameni deosebiți, am ajuns într-o comunitate nouă, în care se încuraja dezvoltarea personală și evoluția pe orice plan.

Mi-am luat de acolo tot ce aveam nevoie pentru propria-mi evoluție și mi-am schimbat viața cum am vrut, păstrându-mi în același timp calitatea și personalitatea unei gândiri autentice.

În mediul online oamenii au prins obiceiuri care efectiv îi blochează să mai gândească și acceptă aproape în totalitate informația gata pregătită și afișată în moduri din ce în ce mai agresive.

Acolo unde există un blocaj și o contorsionare a gândirii și a comportamentelor umane, e clar că e nevoie de intervenție și de o "reparare".

Da, astfel de oameni au nevoie să fie "reparați" într-un mod la fel de inteligent precum acela în care au fost "stricați" și scoși din realitate, însă într-un mediu favorabil unei astfel de schimbări.

Un astfel de mediu există deja, bineînțeles tot online (dar și cu activități în mod fizic), pentru că aici sunt ochii lumii despre care vorbesc.

Eu vin de ACASĂ, din mijlocul unei comunități unite, care s-a trezit la realitate și împreună cu care STRIG către toți oamenii frumoși și capabili să înțeleagă că e nevoie ca oamenii să stea într-un mediu al armoniei și al Fericirii, departe de toate pericolele care aproape sfidează viața.

Digitalizarea este viitorul și trebuie insistat acum pe această problemă.

Îmi doresc să fim din ce în ce mai mulți ACASĂ, împreună, unde să socializăm uman, să ne ascultăm și să ne susținem, să ne simțim în largul nostru, să fim cât mai naturali, să fim concentrați doar pe lucruri frumoase, să ne bucurăm de înțelegere și de apreciere, să vorbim despre afaceri și despre ceea ce facem, să fim descoperiți la adevărata noastră valoare.

Acest loc există și se numește Heyadoo.

Bineînțeles că viața noastră adevărată e undeva în aer liber, nu cu privirea în ecrane, însă atunci când intrăm online să venim tot acasă, într-un mediu relaxant, unde ne așteaptă prietenii curioși să afle ce am mai făcut.

Vreau să dau din timpul meu celor care au nevoie de atenție, de apreciere, de opinie și cât mai multă plusvaloare. 

La rândul meu, am fost atât de mult susținută și apreciată pentru omul care sunt, astfel încât m-am îmbogățit, am devenit MILIONARĂ în cele mai frumoase valori umane.

Nu am de gând să renunț vreodată la ceea ce mă face unică și voi continua să fiu fata care scrie la masă, în timp ce tehnologia se va ocupa de cele mai plictisitoare și robotice acțiuni.

În ce lume trăiesc?

În ce lume mi-ar plăcea să trăiesc eu și copiii mei?

Merită ceea ce fac eu?

Mă identific cu ceea ce fac?

Aduc valoare prin ceea ce fac?

Știu ce impact produc eu asupra comunității sau asupra omenirii?

Găsiți propriile răspunsuri la aceste întrebări și veniți ACASĂ, în Heyadoo!

Fiecare veți avea câte o cheie.

Acum vă voi da cheia mea, în mod simbolic și, mai ales, pentru a vă arăta calea spre Heyadoo:

Cheia de ACASĂ