Lightomand: captivi în Univers, atunci când zilele sunt ani.

 

               Lightomand este o altă lume ascunsă, pe o planetă conică, dintr-o galaxie invizibilă a Universului.

Aici oamenii sunt tot oameni, însă trupurile lor sunt și mai deosebite, iar ei trăiesc într-o armonie aparte.

Lightomanzii au ochii luminați într-o diversitate de culori. Fiecare culoare transmite un mesaj ușor de  decodificat și reprezintă o stare a posesorului.

Ochii lor se pot roti la 360 de grade și sunt profesioniști în observarea celor mai fine detalii.

Cei care au lumină galbenă în ochi arată că sunt fericiți și predispuși să transmită celorlalți unele dintre cele mai fine sentimente de bunădispoziție.

Cei cu ochii luminați în verde sunt oamenii hiperactivi, care aproape că nu dorm niciodată și lucrează non stop la invențiile viitorului.

Cei cu ochii întunecați, în negru, reprezintă pe aceia bătrâni, care pur și simplu aproape că și-au pierdut energia sau pe oamenii care trec prin vibrații foarte joase, din cauza infectării cu particule străine în călătoriile lor de explorare a altor planete din apropiere.

Ochii cu lumină portocalie sunt caracteristici celor care au avut norocul de a călca pe mine explozive, dar nevătămătoare, căci acelea au scos la suprafață metale prețioase, ascunse de mii de ani de lightomanzii primordiali. 

Ochii roșii arată că acei oameni sunt atât de îndrăgostiți, încât nu ar mai părăsi niciodată patul conjugal și cam așa rămân până le trece „febra”.

Lightomanzii cu ochi albaștri în mod frecvent sunt cei mai sinceri oameni, care au mintea limpede în același timp și pot fi consultați pentru sfaturi eficiente în absolut orice dilemă.

Culoarea luminii ochilor se poate schimba de la o secundă la alta, în funcție de ceea ce experimentează fiecare, în funcție de ceea ce calculează creierul și după cum afișează acesta starea finală a posesorului în fiecare moment.

E clar că cei care rămân fără lumină în ochi sunt deja morți, pentru că numai în această stare nu mai există energie și viață.

În această lume timpul pare a avea mai multă valoare, căci zilele sunt ani, anii sunt milenii, iar oamenii trăiesc câte cel puțin 500 de zile, deși li se poate oricând stinge lumina în această necunoscută a vieții.

               La un moment dat, când toți lightomanzii sărbătoreau Ziua Planetei, s-a întâmplat ceva neașteptat. 

În această zi se ținea un obicei, acela ca cineva mai tânăr să spună un mic discurs, aducând slavă în același timp energiei supreme a Universului.

Lightomandul care apăruse în fața lor nu avea ochii luminați, însă era la fel de viu precum ceilalți și fără să transmită nimic în mod vizual.

Ochii celorlalți au început să lumineze în alb, ca semn al fricii, al uimirii în fața necunoscutului.

Nu înțelegeau cum poate fi un mort viu, căci sigur nu era un zombie.

Lightomandul misterios a început să vorbească:

- M-am întors recent dintr-o expediție. Precum vedeți, în mod sigur nu sunt mort, însă am o explicație pentru care nu am ochii luminați în acest moment: am cunoscut un sentiment nou și aproape că nu aș vrea să ies vreodată din această stare.

- Cum este posibil?... Oare ai descoperit secretul nemuririi?... Dezvăluie!, a strigat cineva.

- Pentru a înțelege trebuie să treceți prin două condiții, le-a răspuns Offlight, căci așa se poreclise tânărul misterios.

- Cum? Noi, care am trăit până acum într-o înțelegere tacită, să acceptăm acum să ne supunem unuia ca tine?... Vrei să ne supunem condițiilor tale?.... Crezi că ai o asemenea putere?...

- Posibil să am. Oricum eu voi rămâne aici și voi trăi printre voi, dar veți rămâne frământați de dezlegarea acestui mister. Nu vreți măcar s-auziți care sunt acele condiții?

Lightomanzii începuseră să se agite și să își plimbe ochii în toate părțile.

- Da, spune odată!, a îndrăznit cineva dintre ei.

Offlight continuă cu satisfacție:

- Prima condiție: toată lumea să stea cu ochii închiși timp de 1 minut (adică echivalentul secundelor în ore a timpului lor) 

A doua condiție: să îmi dați apoi acces nelimitat la sursa de energie inepuizabilă din vârful conului planetar.

- E nebun! Să-l alungăm de aici!, începuseră să strige unii, în timp ce majoritatea luminilor ochilor lor pâlpâiau și treceau prin toate culorile de vibrație negativă. 

Unul dintre cei mai înțelepți lightomanzi a intervenit:

- Noi nu suntem așa. Ce v-a apucat pe toți? Știți bine că legea firii noastre naturale este să trăim în armonie și să evităm discordia. Fără încredere, specia noastră nu ar fi supraviețuit până acum.

Apoi, i s-a adresat lui Offlight:

- Tinere, știi bine că accesul la sursă îl primesc doar cei care au trăit cel puțin 500 de zile, pentru a le mai ușura durerea plecării de pe acest tărâm. De ce să facem acum o excepție?

- Veți înțelege abia după ce veți îndeplini prima condiție și veți experimenta viața fără lumină în privire. Vreți sau nu să faceți asta?... Dacă nu, lăsați-mă în voia mea...

Lightomanzilor le era frică că ar putea rămâne definitiv fără lumina ochilor, însă în același timp își doreau să înțeleagă ce stare ar putea fi aceea, alta în afară de moarte.

Înțeleptul l-a întrebat:

- Accepți să facă asta doar câțiva dintre noi?

- Nu, condițiile sunt valabile pentru toți și e nevoie de acceptul și de participarea tuturor. Adevărul trebuie trăit în același timp de toți, nu doar spus prin cuvinte magice.

- Lasă oamenii să se gândească la asta, măcar 2 ore (adică echivalentul minutelor în zile a timpului lor), a adăugat înțeleptul.

- Bine, până atunci mă voi bucura de ceea ce simt acum, în starea mea secretă, pe care sper să o cunoașteți și voi în curând, a răspuns Offlight.

                       După un timp, lightomanzii au ajuns la un comun acord de a experimenta și de a cunoaște starea lui Offlight .

S-au legat cu toții la ochi, pentru a sta mai confortabil cu ochii închiși.

Timp de 1 minut (echivalentul secundelor în ore a timpului de acolo) au stat liniștiți ca într-o meditație. Offlight a pornit și o muzică specială dintr-o boxă care putea răsuna pe toată planeta.

La finalul acelui minut, și-au dat toți jos materialele cu care fuseseră legați, însă nu au îndrăznit să deschidă imediat ochii.

Apoi, treptat, rând pe rând, au făcut-o. 

Rezultatul era clar: niciunul nu mai avea lumină în ochi.

La un moment dat, au început să vorbească între ei și să își confirme reciproc aceeași stare trăită.

- Deci, cum puteți caracteriza noul sentiment?, a întrebat Offlight.

- Este ceva aproape zeiesc. În acel minut am privit numai în interiorul nostru și ne-am dat seama cât de aproape suntem de sufletul nostru și totuși atât de departe atunci când lumina se concentrează doar pe ceea ce se întâmplă în exterior, a răspuns unul dintre înțelepți.

Offlight a continuat:

- Exact. Acum ați învățat să priviți și în sufletul vostru. Ați învățat să stingeți lumina în exterior, pentru a o aprinde în interior și a petrece un timp și cu voi înșivă. Iar asta vă dă o nouă putere, aceea de a controla mult mai ușor toate emoțiile și sentimentele, fără să acceptați în mod evident o lumină care nu vă place. Acum va trebui să îmi dați accesul la sursa de energie inepuizabilă.

- De ce vrei să faci asta, tinere?, a întrebat un alt înțelept.

- Pentru că nu vreau să îmi moară niciodată acest entuziasm de a fi eu însumi. 

La fel ar trebui să faceți și voi, indiferent de vârstă. 

Nu mai așteptați să se adune zilele! 

Bucurați-vă acum de această energie vitală!...

Ochii tuturor lightomanzilor se aprinseră în galben la unison, captând fericirea din toate colțurile posibile, într-un tablou etern cu cei mai veseli oameni din Univers.